Cum funcționează

O țintă, sigilată

Fiecare sesiune începe cu o țintă: un cod scurt, fără sens propriu — patru cifre și două litere, ceva de genul 4827-BR — atribuit la întâmplare. Codul nu poartă nicio informație despre ce se află în spatele lui. Există doar ca sesiunea ta să poată fi asociată mai târziu cu rezultatul ei, nimic mai mult.

Ce nu vezi niciodată

Nu afli niciodată ce reprezintă o țintă — nici înainte de sesiune, nici în timpul ei, nici după dezvăluire. Nicio categorie, niciun indiciu, niciun context. Doar codul, și sesiunea în sine.

De ce orbirea este metoda

E ușor să crezi că e o limitare pe care o vom rezolva cândva. Nu este. Dacă ai ști ce reprezintă o țintă, ai începe să raționezi despre ea — să cântărești ce e probabil, să-ți formezi o părere. Acesta e un alt mod de gândire decât o impresie directă, și e exact cel pe care metoda îl elimină din start.

Orbirea nu este informație reținută de la tine. Este instrumentul funcționând exact cum a fost construit.

Sigilată înainte, dezvăluită după

Sesiunea ta se încuie în clipa în care o trimiți — sigilată înainte ca incertitudinea de bază să se fi rezolvat. Abia după ce acea incertitudine se rezolvă de la sine, independent de tine sau de oricine altcineva, se dezvăluie ținta ta: imaginea câștigătoare și cum s-a comparat sesiunea ta cu ea.

Nimic din rezultat nu poate influența sesiunea ta, pentru că, în clipa în care o trimiți, rezultatul încă nu există.

Cine se află în spatele unei ținte

Țintele sunt postate și finanțate de Solicitanți, care rămân anonimi pentru tine — exact cum tu rămâi anonim pentru ei. Ce contribui tu este o descriere sigilată. Ce a reprezentat ținta rămâne ceva ce nu afli niciodată.